BUNĂSTARE ÎN EROARE! Cum a greşit AM PNDR calculul ratelor de sprijin aferente Măsurii 215 – Plăţi în favoarea bunăstarii animalelor – şi cine suportă consecinţele acestor erori?

Cerinţele standardelor suplimentare de bunăstare a animalelor (pentru porcine şi pentru păsări), precum şi valoarea plăţilor cuvenite beneficiarilor care şi-au asumat voluntar angajamentele de bunăstare sunt reglementate în România prin PNDR (Fişa Măsurii 215). Acelaşi cuantum al sprijinului financiar nerambursabil pentru fiecare subpachet în parte este prevăzut atât în Ghidul solicitantului, cât şi în toate ordinele MADR de aprobare a modelului cererii de ajutor şi a modelului cererilor de plată aferente Măsurii 215.
Prin urmare, beneficiarii au avut convingerea că vor primi plăţile în favoarea bunăstării animalelor, pe toată durata angajamentului, în cuantumul prevăzut în PNDR, Ghidul solicitantului şi ordinele MADR.

MADR a greşit calculul sprijinului aferent Măsurii 215
În urma unui audit desfăşurat în anul 2015, Autoritatea de Audit a Curţii de Conturi Europene a constatat că MADR a săvârşit unele erori de calcul în metodologie, atât pentru pachetul adresat creşterii porcilor, cât şi pentru pachetul adresat creşterii păsărilor. Greşelile nu au fost identificate pe parcursul procesului de negociere a Fişei tehnice a Măsurii 215 cu serviciile Comisiei Europene.

În consecinţă, printr-o simplă Notă internă transmisă către AFIR şi APIA, MADR a cerut acestor autorităţi ca, până la finalizarea discuţiilor cu reprezentanţii ECA şi DG AGRI, să reducă plăţile pentru angajamentele încheiate în cadrul anumitor subpachete, corespunzător ratelor de sprijin recalculate în urma identificării erorilor în metodologia de calcul.

Este important de precizat că reducerile au fost substanţiale, în sensul că ratele de sprijin au fost diminuate la aproximativ o treime din valoarea iniţială, ceea ce s-a tradus într-o scădere dramatică a cuantumului sprijinului financiar nerambursabil pentru implementarea măsurilor de bunăstare a animalelor.

Cum a “salvat” MADR situaţia, prin emiterea Ordinului nr. 826/2016

În condiţiile în care erorile de calcul în metodologie au fost descoperite de auditori într-un moment în care statul român nu mai putea modifica PNDR 2007-2013 (ultima modificare a PNDR 2007-2013 putând fi notificată Comisiei până la 31 august 2015, dată la care, însă, MADR nu aflase încă despre erorile de calcul din metodologie), soluţia salvatoare pentru minister a venit din necesitatea adaptării angajamentelor asumate prin PNDR 2007-2013 la noul PNDR 2014-2020.

Astfel, MADR a emis Ordinul nr. 826/2016 pentru aprobarea modelului cererilor de plată, precum şi a modelului formularelor de accesare a clauzei de revizuire a angajamentelor încheiate în cadrul Măsurii 215. Teoretic, aşa cum rezultă şi din titlul acestuia, Ordinul 826/2016 trebuia să aibă drept scop exclusiv adaptarea angajamentelor încheiate în cadrul Măsurii 215 la noul cadru juridic aplicabil, în condiţiile în care angajamentele au fost asumate pe o durată de 5 ani, intrând astfel şi sub incidenţa PNDR 2014-2020.

Practic însă, Ordinul 826/2016 nu s-a limitat la implementarea măsurilor necesare adaptării angajamentelor la noile reglementări comunitare, ci a modificat şi cuantumul finanţării nerambursabile aferente subpachetelor 3a – îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a suinelor pe durata transportului; 5a – Reducerea noxelor cu 30% fata de nivelul minim obligatoriu prin menţinerea în limite optime a parametrilor de microclimat; 3b – îmbunătăţirea condiţiilor de bunăstare a păsărilor pe durata transportului – precum şi cuantumul aferent subpachetului; 4b – Corectarea nivelului nitriţilor şi nitraţilor din apa utilizată. Deşi nici unul dintre actele normative în baza cărora a fost emis Ordinul nu stabileşte dreptul MADR de a modifica aceste sume!

O vină neasumată, urmată de încălcări flagrante ale reglementărilor în vigoare
Astfel, sumele reduse provizoriu, conform Notei MADR anterior menţionate, au dobândit caracter obligatoriu prin includerea lor în OMADR 826/2016, mai precis în modelul cererii de plată şi a formularului de accesare a clauzei de revizuire a angajamentelor. Aceasta cu toate că noul cadru juridic aplicabil M 215, pentru implementarea căruia a fost adoptat Ordinul 826, nu prevedea nici o modificare în cuantumul sprijinului financiar nerambursabil acordat prin M 215 din PNDR 2007-2013 şi nici dreptul Autorităţii de Management pentru PNDR de a modifica aceste cuantumuri.

Procedând în acest mod, MADR a încălcat, în mod flagrant, limitele actelor normative în executarea cărora a fost adoptat Ordinul 826/2016, principiul neretroactivităţii legii civile (în condiţiile în care a statuat şi cu privire la cererile de plată ce fuseseră depuse în perioada 16 octombrie – 15 noiembrie 2015), cât şi prevederile PNDR 2007-2013, ale Ghidului solicitantului aferent Măsurii 215 şi ale Ordinelor MADR de aprobare a modelului cererii de ajutor pe M 215.

Aşa cum rezultă din art. 48 alin. 2 din Regulamentul 1974/2006, statele membre sunt direct răspunzătoare de corectitudinea calculului sumelor aferente angajamentelor. Or, pornind de la principiul de drept conform căruia „nemo auditur propriam turpitudinem allegans” (nimeni nu îşi poate invoca propria culpă în apărare), este inadmisibil ca beneficiarii Măsurii 215 să fie singurii care suportă consecinţele erorilor de calcul săvârşite de MADR, deşi această autoritate, în calitate de AM PNDR, era prima chemată şi obligată să stabilească, în mod corect, cuantumul sprijinului financiar cuvenit beneficiarilor care şi-au asumat angajamente în cadrul Măsurii 215. În prezent, fermierii au rămas “legaţi” de toate angajamentele asumate, în timp ce, de cealaltă parte, AM PNDR a redus sprijinul financiar aferent acestor angajamente, ca urmare a propriilor sale erori de calcul în metodologie.

În aceste condiţii, reducerea cuantumului finanţării reprezintă o flagrantă încălcare a principiilor securităţii juridice şi protecţiei încrederii legitime, precum şi o rupere a echilibrului care trebuie să existe între obligaţiile asumate de beneficiari, în cadrul Măsurii 215, şi dreptul de a primi sprijinul financiar nerambursabil, corelativ acestor obligaţii, în cuantumul existent la data la care beneficiarii şi-au asumat angajamentele.

Articol publicat pe 07 Iunie 2017 în Revista Ferma.

Articol publicat de Oana Strătulă

Articol publicat pe 9 octombrie 2013 în Business24.ro.

Leave A Comment